Etichetat: probe

Divorțul din străinătate

În practica noastră întâlnim destul de des situații în care români cu reședința în străinătate doresc să divorțeze, din diferite motive. Întrebarea care se pune este: se poate judeca o cerere de divorț la instanța din România, fără ca partea să fie prezentă personal la termenele de judecată? Continuă lectura

Divorț; Ce este acela un părinte bun?

parinte-bun-copil-minor-custodie-divortIn cazul unui divorț, dacă sunt și copii minori, din păcate se pune și problema custodiei acestora. Atunci, părintele se întreabă pe bună dreptate: voi putea obține custodia minorului? Cum va judeca instanța? Cine îmi evaluează prestația ca părinte? Mă vor crede pe mine sau pe advresar? Ce este acela un părinte bun? Răspunsul este complex și evident că nu se poate da decât de la speță la speță, dar în lege există totuși anumite repere despre care vom vorbi. Continuă lectura

Sentință de anulare plată amendă ITM

amendaPrin sentința din 09.12.2016, avocat Alex Galan a obținut pentru o sociatate din București cu punct de lucru in Constanța (o cunoscută terasă din Mamaia) înlocuirea cu avertismentul a unei amenzi aplicată de ITM Constanța în cuantum de 50.000 lei. Mai mult: Continuă lectura

Martori; Rude apropiate, reguli și excepții

rude-si-afiniÎn procesele civile NU sunt acceptați ca martori rudele și afinii până la gradul trei inclusiv.

EXCEPȚIE: în procesele de divorț, filiație și alte raporturi de familie (custodie minori, program de vizitare etc.) ESTE PERMISĂ audierea ca martori și a rudelor apropiate, în afară de descendenți (copii). Rațiunea este aceea că în astfel de cazuri, numai rudele apropiate și afinii știu ce se petrece în căminul familiei. Adică purtările soților, copiiilor etc. de obicei nu se spun la toată lumea, fie de rușine, fie prin natura evenimentelor. De obicei, evenimentele intime din familie nu sunt cunoscute decît de cei mai apropiați.

Se pune întrebarea: ce este aceea o rudă de grad 1-3 și ce este un afin? Continuă lectura

Hărțuirea

Fapta celui care, în mod repetat, urmărește , fără drept sau fără un interes legitim o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecvantate de aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvanță sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane se pedepsește  cu închisoarea de la o lună la trei luni sau amenda, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. Prin infracțiune mai gravă se poate înțelege de exemplu șantaj ori amenințare.

Deci, pentru ca cineva să poată fi acuzat de hărțuire trebuie să se demonstreze prin probe că a urmărit o persoană ori a supravegheat locul de muncă, locuința etc. Probele sunt de obicei declarații ale altor persoane care au văzut pe respectivul urmărind victima ori că stătea și observa o periaodă mai lungă de timp casa, locul de muncă etc. Martorii pot relata și faptul că știu de la victimă că a fost urmărită ori supravegheată.

Acțiunea de urmărire ori supraveghere trebuie să se facă fără drept ori interes legitim. Adică nu poate fi hărțuire acțiunea cuiva care caută în mod activ și repetat să contacteze o persoană care, de exemplu, îi datorează bani, ori căreia dorește în mod decent să îi solicite un serviciu, ori ajutorul profesional. Nu vom fi pedepsiți dacă așteptăm un doctor sau profesor la ușa cabinetului. Dacă urmărirea ori supravegherea devin excesive, obsesive, și prin aceasta ajung să cauzeze o stare de teamă victimei, atunci vorbim de hărțuire.

Deci, este suficient ca victima să se exprime, să îi comunice hărțuitorului că nu dorește să mai fie urmărită ori supravegheată și că aceste acțiuni îi provoacă teamă. Desigur, starea de teamă este una subiectivă și se apreciază de la om la om diferit. Foiecare individ are o toleranță diferită și se poate speria mai ușor sau mai greu. Prin urmare, nu este bine să căutăm contactul cu cineva prea insistent, dacă acel cineva nu dorește să interacționeze.

Hărțuirea prin telefon sau internet este și ea incriminată, mai ales că mijloacele de comunicare la distanță oferă un anumit confort și curaj sporit hărțuitorului. Dacă primim telefoane, SMSuri, e mailuri, comunicări scrise pe Messenger, Facebook sau WatsUp, care prin frecvență ori conținut cauzează o stare de temere este vorba de hărțuire. Atunci este bine ca mesajele să fie salvate și arhivate, pentru a folosi ulterior ca probe. Deci, este suficient ca cineva să ne apeleze de prea multe ori, chiar fără ca mesajele să aibă un conținut ofensator sau amenințător. Dacă astfel de conținut este prezent, hărțuirea există și fără ca mesajele să se repete obsesiv.

Apărarea împotriva hărțuirii se face prin formularea unei plângeri la secția de poliție de care aparținem. Plângerea trebuie să conțină datele de identificare ale persoanei care o formulează, descrierea situației de fapt cu toate amănuntele pe care le considerăm relevante, dar fără exces de detalii, indicarea persoanei care ne hărțuiește (dacă o cunoaștem sau bănuim cine ar putea fi) și, dacă este posibil, temeiurile juridice ale răspunderii penale și probele pe care le considerăm necesare. Casa de Avocatură ALEX GALAN c.a. vă poate ajuta în redactarea și depunerea unei plângeri penale corecte care mărește șansele de succes. La plângere trebuie atașate și probele  pe care le deținem (transcrieri de mesaje, fotografii, numele martorilor care dorim să să fie audiați, filmări etc.) Un avocat vă poate îndruma în exprimarea problemei și vă poate ajuta să identificați probele necesare și să le propuneți organelor de anchetă. Numai lucrătorii de poliție pot administra probe. Nu este indicat să facem singuri nici un fel de înregistrări, investigații, consemnări de declarații etc. Aceast lucru poate fi o infracțiune sau în cel mai ușor caz probele obținute astfel nu vor putea fi folosite în procesul penal.

Nu în ultimul rând, este bine să comunicăm hărțuitorului că ceea ce face este greșit, ne crează neplăceri și că dacă mai continuă vom formula o plângere penală cu consecințe grave pentru persoana sa.

Ce probe propunem impotriva unei amenzi?

Contestatia impotriva unei amenzi (auto, de exemplu) este de fapt un proces care se numeste in drept plangere contravențională. Amenda este sancțiunea contravențională.

Procesul are drept scop și finalitate anularea actului (procesului verbal) prin care s-a constatat abaterea (contravenția) și s-a stabilit sancțiunea (amenda). Acest proces se judecă de către Judecătoria pe raza de competență a căreia s-a comis fapta, după regulile descrise de OG nr. 2/2001 și Codul de Procedură Civilă.

Pe scurt, trebuie să probăm înaintea instanței că lucrurile nu stau așa cum au fost consemnate de agent în procesul verbal. Pentru aceasta trebuie să propunem și să administrăm probe.

Cele mai comune probe sunt înscrisurile (acte) de orice fel care pot contrazice procesul verbal (certificate, adeverințe, copii acte stare civilă, copii bilete, chitanțe etc.)

Martorii sunt probe care pot contrazice situația descrisă în procesul verbal. Un martor poate spune instanței ce a văzut sau a auzit nemijlocit la momentul presupusei fapte contravenționale. Martorii (de obicei unul sau doi) se propun instanței și se precizează numele și adresa pentru a fi citați. Este bine să îi anunțați din timp de termenul de judecată sau să îi aduceți personal. În cele mai multe cazuri, o declarație de martor nu durează mai mult de 10 minute. Este întotdeauna indicat să fiți asistat de un avocat pentru a ști ce întrebări să adresați martorului spre a obține finalitatea și efectul juridic dorit.

Expertiza tehnică de specialitate este o probă mai complexă, dar utilă. Dacă speța implică niște aspecte tehnice pe care numai un specialist le poate lămuri, atunci este bine să cerem proba cu expertiza tehnică (auto, contabilă, imobiliară etc.) Dacă o consideră utilă, instanța va încuviința proba și va numi un expert prin tragere la sorți de pe lista pe care o are, după care va fixa un onorariu (în funcție de complexitatea expertizei, de obicei până în 1000 lei), pe care să îl plătească partea care a cerut expertiza. Neplata onorariului în 5 zile poate duce la decăderea din dreptul de a mai administra proba. Este bine ca un avocat să vă sfătuiască despre cum ar trebui formulate obiectivele (întrebările) la care trebuie să răspundă expertul.

Acte necesare pentru divort

Cererea de divort este una speciala, reglementata în Capitolul VII din Noul Cod Civil.

Oricare dintre soti poate depune o cerere de divort. Nu este necesar ca celalalt sot sa fie de acord cu divortul. Acest lucru este intotdeauna de dorit, anume ca partile sa se inteleaga si sa fie de acord asupra termenilor in care sa se desparta. Daca acordul este deplin asupra tuturor aspectelor (nume, cine va pastra copilul, felul cu va fi exercitata autoritatea parinteasca etc.), atunci divortul poate fi pronuntat si printr-o procedura la notarul public.

Totusi, mai dese si mai dificile sunt situatiile in care sotii nu se (mai) inteleg asupra termenilor despartirii. Atunci sotul care se hotaraste sa actioneze poate depune la registratura Judecatoriei unde isi are domiciliul o cerere (preferabil redactata de un avocat, pentru a indeplini conditiile legale) insotita de urmatoarele acte:

  • certificat de casatorie (preferabil original);
  • certificat de nastere copil/copii minori (copie conforma cu originalul);
  • chitanta de plata a taxei judiciare de timbru de 100/200 lei, după caz (original);

Dacă nu aveți actele de mai sus (pentru că au rămas la celălalt soț ori s-au pierdut etc.) nu este nici o problemă, pentru că ele se pot cere de către instanță de la serviciul de stare divilă al primăriei. În acest caz puteți depune cererea fără acte, explicând situația în cuprinsul ei.

In cazul in care exista si o cerere de partaj (impartire a bunurilor comune ale sotilor) atunci probatoriul devine mai complex iar actele se vor referi in special la modul de dobandire a bunurilor, pretul lor, dovedirea nivelurilor de venituri ale celor doi soti etc. Taxa de timbru pentru partaj este de 3% din valoarea bunurilor care se împart.

Un avocat de divort va va sfatui dupa caz si asupra probelor suplimentare (expertiza tehnica pentru stabilirea valorii bunurilor si propuneri de impartire, martori, adrese, certificate emise de specialisti, medici, institutii etc.).