Categorie: Modificari legislative

Taxa judiciara de timbru: noua reglementare (OUG nr. 80/2013)

In lumina noilor reglementari introduse de intrarea in vigoare a Noului Cod Civil si a Noului Cod de procedura civila, legiuitorul român (in acest caz guvernul, prin ordonanta de urgenta) a decis sa schimbe total si modul de taxare judiciara a actiunilor in justitie. S-au marit taxele judiciare de timbru si a disparut timbrul judiciar.

Astfel, a fost promulgata OUG nr. 80/2013 care introduce noi valori ale taxei judiciare de timbru pentru majoritatea cererilor in justitie. In continuare vom mentiona numai cateva dintre aceste noi taxe, cu titlu exemplificativ, pentru unele dintre cele mai uzitate actiuni.

Oricine introduce o actiune al cărei obiect (valoare) se poate exprima in bani, va plati o taxa judiciara de timbru calculata dupa un algoritm in functie de cuantumul valorii acelui obiect. Nu intram in detalii. Un avocat specializat in pretentii comerciale ori civile va lamureste.

Actiunile posesorii se taxeaza cu 20% din valoarea bunului ce face obiectul cererii.

Actiunile de partaj succesoral (ca si dupa divort, deltfel) se taxeaza cu 3% din valoarea masei succesorale (toate bunurile care sunt de impartit). Cu acelasi procent se taxeaza si actiunile secundare in caz de succesiune (datorii intre mostenitri, raport, reductiune, stabilirea bunurilor de impartit etc.)

Cererile de valoare redusa (pana la 10.000 lei) judecate dupa regulile  introduse de Noul Cod de procedura civila la Cartea VI, T itlul X (cerere pe formular), se taxeaza gradual, in doua trepte: 50 de lei daca obiectul este sub 2000 lei si 200 lei pentru obiect de peste 2000 lei.

Cererile de despagubiri pentru daune aduse onoarei, demnitatii si reputatiei: 100 lei.

Divortul se taxeaza cu 50, 100 sau 200 de lei in functie de motivele invocate iar cererile accesorii (stabilirea pensiei de intretinere minor, domicilul minor etc.) se taxeaza cu cate 20 de lei fiecare.

Toate cererile in materie de insolventa si faliment (legea nr. 85/2006) se taxeaza acum cu 200 de lei (fata de 120 lei in trecut).

IMPORTANT: contestatiile impotriva amenzilor (plangerile contraventionale) care pana acum erau scutite de taxa de timbru, se taxeaza acum cu 20 lei.

Procedura somatiei de plata, care era reglementate de OUG 119/2007 si OG nr. 5/2001, acum este inlocuita de Titlul IX, Cartea VI din Noul Cod de procedura civila si se taxeaza cu 200 de lei (fata de fostul 39 lei!) indiferent de valoarea obiectului cererii. Procedura debuteaza cu o somatie emisa in conditii speciale despre care avocatul specializat va poate lamuri.

Copiile dupa filele dosarului se taxeaza 0,20 lei/pagina iar hotararile cu mentiunea ca sunt definitive, 5 lei.

IMPORTANT: la actiuni nu se mai ataseaza timbru judiciar mobil! A disparut timbrul judiciar (pentru care trebuia sa mergem la posta!)

IMPORTANT: nu este prudent sa introducem actiuni fara a plati taxa judiciara de timbru la momentul inregistrarii lor (in trecut era posibil sa asteptam pana la primul sau chiar al doilea termen de judecata). Noul Cod de procedura civila prevede anularea cererii pentru orice neregularitate!

Anunțuri

Modificari la legea ITM

Din 21 martie 2012 s-a modificat continutul Legii nr. 108/1999 de organizare si functionare a Inspectiei Muncii. Modificarile sunt multiple, dar semnalam pentru moment cresterea cuantumului amenzii pentru anumite nerespactari ale normelor privind:

  1. impiedicarea exercitarii controlului de catre inspectorii ITM, inclusiv prin necompletarea unei fise de identificare sau refuzul de a furniza informatii;
  2. neindeplinirea sau indeplinirea partiala a masurilor dispuse de inspectorii de munca;
  3. nerespectarea obligatiei de a pune la dispozitia inspectorilor documentele solicitate.

Amenda pentru abaterile de mai sus (care pina la 21 martie 2012 era de la 3000 la 10000 lei) este in cuantum de la 5000 lei la 10000 lei.

Comentam ca prevederile art. 20 din Legea nr. 108/2012 sunt criticabile pentru ca incalca mai multe principii fundamentale de drept: astfel observam ca se sanctioneaza refuzul inclusiv al angajatilor de a completa o fisa de identificare ori de a da informatii despre evenimentul cercetat.

ORI, nici chiar in domeniul penal, fata de care cel contraventional trebuie sa fie mai bland, cel cercetat nu poate fi obligat sa declare ceva, impotriva vointei sale. Observam ca legiuitorul prefera sa ignore minimele garantii de respectare ale drepturile individuale ale particualrilor,  facand astfel posibila exercitarea abuziva a dreptului de control al inspectorilor de munca. Iar acesta este numai un singur exemplu!

De asemena semnalam cu ingrijorare o practica la nivelul instantelor de judecata, mai ales la Tribunale, ca instante de control (de exercitare a cailor de atac), ca in cazul plangerilor contraventionale impotriva sanctiunilor aplicate de inspectia muncii sa acorde o prezumtie de veridicitate celor consemnate in procesele verbale de control, pretinzand petentului sa dovedeasca contrariul.

ORI, tot prin analogie cu domeniul penal, procesul verbal ca act sanctionator este echivalentul unui rechizitoriu si nu ar trebui sa fie tratat ca un mijloc de proba a existentei faptei sanctionate. Cel ce acuza ar trebui sa dovedeasca, iar nu cel acuzat sa fie obligat sa-si dovedeasca nevinovatia! Parctica recenta a curtilor europene de justitie a confirmat opinia ca art. 1169 C.civ. („cine afirma dovedeste”) nu trebuie aplicat petentului ci intimatei, care trebuie sa dovedeasca veridicitatea celor consemnate in procesul verbal.