Evaziunea fiscală este un concept larg. În principiu este vorba despre infracțiunile cuprinse în Legea nr. 241/2005.

Cum poate cineva să fie acuzat de evaziune fiscală? Dacă desfășurăm orice fel de activitate generatoare de obligații de a ține registre contabile și de a plăti diverse contribuții la bugetul de stat (fie ca administrartor de societate, fie ca persoană fizică), actiunile noastre pot teoretic fi obiectul legii evaziunii fiscale. Infracțiuile sunt multe și diverse. Vom încerca analizarea infracțiunilor individuale in alte articole.

Cine ne poate acuza de evaziune fiscală? Orice acuzație penală în România se formulează de către Parchet (instituția unde lucrează procurorii; în cazul evaziunii, Parchetul de pe lângă Tribunal). Totuși, Parchetul nu este organ de control fiscal. Atunci, lucrătorii cu atribuțiuni de control din cadrul ANAF, pot face constatări (materializate în procese verbale de control și decizii de impunere). Aceste constatări stabilesc sume de plată la bugetul statului (cu titlu de impozite, tva, contribuții sociale etc.) și dacă apreciază că faptele contribuabilului pot fi calificate ca și evaziune fiscală, fac plângeri penale către Parchet. Procurorul sesizat pe această cale (conform art. 61 C.proc.pen.) va cerceta fapta (administrând probe specifice: declarații, corespondență etc.) și va decide dacă se impune sau nu trimiterea în judecată pentru una sau mai multe infracțiuni de evaziune fiscală.

NOTĂ: Parchetele beneficiază de colaborarea unor entități antifraudă fiscală cărora le pot solicita completarea dosarului cu rapoarte asupra activității fiscale a celor cercetați.

Cum ne putem apăra de acuzațiile de evaziune fiscală? Discuția este foarte vastă și depinde de fiecare caz în parte. Totuși, există câteva linii generale pe care apărarea se poate desfășura:

Contestația fiscală și contenciosul administrativ: Astfel, dacă inspectorii ANAF întocmesc și ne comunică un proces verbal cu decizie de impunere, aceste acte pot fi atacate în termen de 30 de zile cu o contestație la organul emitent. Dacă acest organ (ANAF) respinge contestația ori nu răspunde nimic în 30 de zile de la depunere, putem ataca același act în instanță, pe procedura de contencios administrativ descrisă de legea nr. 544/2004. Procedura prealabilă a contestației este obligatorie. Menționăm că acesta nu este un proces penal, ci unul care se judecă după regulile procedurii civile și scopul său este de a anula actul de control și mai ales decizia de impunere (care este titlul executoriu în baza căruia ANAF ne poate executa silit). Pe lângă argumentele logico juridice și contabil fiscale, o probă importantă este expertiza de specialitate contabilă. Modul de formulare a cererilor, argumentarea juridică, termenele procedurale, reprezentarea in fata completului de judecată, căile de atac și apărare etc. sunt chestiuni mult prea specializate și de aceea vă recomandăm să apelați la un avocat. Cabinetul de avocat Alex Galan vă poate indica și anumite hotărâri ale CEDO care indică faptul că un contribuabil nu mai trebuie sancționat penal în același fel dacă prejudiciul fiscal s-a eliminat sau diminuat în procedura contenciosului administrativ.

Acuzația penală de evaziune fiscală: presupunând că ANAF a formulat o plângere către Parchet ori procurorii se sesizează din oficiu (de multe ori are loc disjungerea cercetărilor din dosarele altor societăți cu care a lucrat în trecut contribuabilul respectiv). În acest caz, Parchetul va strânge probe: va audia persoane, angajați, parteneri comerciali, va strănge acte contabile, va interoga organe de control (ANAF, ITM, ONRC etc.), banci etc. Dacă este necesar, se pot face și percheziții la domiciliu ori la alte adrese. Dacă din ansamblul probelor rezultă că există infracțiunile, atunci persoana vizată va fi chemată (de obicei spre sfârșitul anchetei) spre a i se aduce la cunoștință învinuirea și apoi pentru a fi audiată cu privire la faptele respective. Oricine poate fi asistat de un avocat. Este intotdeauna recomandabil să fiți asistat de un avocat atunci când sunteți audiați, indiferent de calitate (fie și ca martor). Din acest moment aveți dreptul de a studia dosarul și de a vedea ce probe există împotriva dvs. Putem propune probe noi, care nu au fost avute în vedere până la acel moment (acte contabile, registre etc.). Putem cere efectuarea de expertize contabile de către un expert neutru. Se poate cere anularea unor probe deja administrate pentru că nu s-au respectat procedurile obligatorii în momentul administrării lor. Se poate face plângere împotriva actelor procurorului, motivat, către Prim procurorul Parchetului respectiv. Apărările sunt multiple și necesare.

Dacă nici una dintre probele în favoarea învinuitului nu convinge procurorul de caz de nevinovăția sa, atunci acesta va întocmi un rechizitoriu, care este actul final de acuzare, de trimitere în instanță a dosarului. Numai un judecător al Tribunalului poate stabili dacă suntem sau nu vinovați și eventual ce pedeapsă se impune. Apărarea în faza de judecată este foarte complexă și poate că va face obiectul altor materiale.