divort
-
În practica noastră întâlnim destul de des situații în care români cu reședința în străinătate doresc să divorțeze, din diferite motive. Întrebarea care se pune este: se poate judeca o cerere de divorț la instanța din România, fără ca partea să fie prezentă personal la termenele de judecată?
-
In cazul unui divorț, dacă sunt și copii minori, din păcate se pune și problema custodiei acestora. Atunci, părintele se întreabă pe bună dreptate: voi putea obține custodia minorului? Cum va judeca instanța? Cine îmi evaluează prestația ca părinte? Mă vor crede pe mine sau pe advresar? Ce este acela un părinte bun? Răspunsul este
-
În procesele civile NU sunt acceptați ca martori rudele și afinii până la gradul trei inclusiv. EXCEPȚIE: în procesele de divorț, filiație și alte raporturi de familie (custodie minori, program de vizitare etc.) ESTE PERMISĂ audierea ca martori și a rudelor apropiate, în afară de descendenți (copii). Rațiunea este aceea că în astfel de cazuri,
-
În cazul unui proces de partaj două sau mai multe persoane care dețineau în comun niște bunuri cer instanței de judecată să le despartă proprietatea, așa încât la final să știe fiecare clar care este prorietatea sa. Procesul se mai numește și ”ieșire din indiviziune”, pentru că proprietatea comună se numește ”indiviză”. Partajul apare de
-
În cazul unui divorț, instanța din România este obligată să rezolve și chestiunile legate de copiii minori, dacă există. Dealtfel, chiar dacă părinții nu au fost căsătoriți, raporturile dintre aceștia și copiii lor minori se rezolva în același fel, dacă cei doi nu se mai înțeleg. Pe lângă stabilirea domiciliului minorilor și modul de exercitare
-
Un avocat de divorț bun ar trebui sa va spuna ca nu aveți nevoie de motive de divorț! Este suficient ca unul dintre soți să își dorească să divorțeze suficient de mult, pentru ca juridic, divorțul să se pronunțe. Dacă vi se pare surprinzător ceea ce ați citit mai sus, gândiți-vă mai bine: este oare
-
Adesea în pricinile privind copiii se susține că toate deciziile se iau ținând cont de ”interesul superior al copilului”. Dar ce este acela? Care este? Cine îl stabilește? Superior față de ce? etc. Principiul este consacrat în Codul Civil la art. 263: ”Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată