Partajul este o operațiune juridică de împărțire a bunurilor comune pe care le au în proprietate două sau mai multe persoane. Cele mai tipice situații sunt cea de după divorț și cea de după moarte/moștenire. În acest articol vom vorbi despre partajul după divorț.

După desfacerea căsătoriei (indiferent că se face la notar sau la instanță), foștii soți se află într-o situație juridică ce se numește ”indiviziune”. Adică dețin în comun toate bunurile pe care le-au dobândit în timpul căsătoriei (în afară de donații sau moșteniri). Indiferent că numai unul a semnat contractul de cumpărare, sau a declarat la notar că ar fi ”necăsătorit”, bunurile sunt comune prin efectul legii. Partajul se mai numește și ”ieșire din indiviziune”. Indiviziunea are ca efect că nici un act privind bunul comun NU se poate face fără acordul TUTUROR proprietarilor (coindivizari). Pentru a lua decizii independent de fostul soț (vânzare, închiriere etc.) trebuie făcut partajul.

Partajul voluntar: se face la orice notar, NUMAI dacă foștii soți se înțeleg și nu există nici o restricție legală asupra modalității. Lasă cine cât vrea celuilalt: totul, o parte sau nimic;

Partajul judiciar: dacă părțile NU se înțeleg, cine se hotărăște primul, poate cere la instanța de judecată ieșirea din starea de indiviziune, indiferent de ce vrea celălalt și indiferent dacă celălalt este sau nu de acord. La partaj nu te poți opune, ci doar poți solicita varianta de împărțire care ți se pare mai justă.

Partajul se poate face la orice interval de timp față de divorț: imediat sau mai târziu, fără termen de prescripție.

Avocatul specializat în probleme de familie vă va consilia despre modalitățile de partaj (în natură, cu sultă, cu cotă diferențiată, prin vânzare etc.) și alte probleme (taxă de timbru, scutiri etc.) Noi vom discuta despre aceastea în alt articol.