Divorț, custodie copii: conteaza averea?

sad-womanDe multe ori, atunci când se pune problema divorțului, cea mai dureroasă și greu de rezolvat este problema custodiei copiilor. Odată cu desfacerea căsătoriei, instanța trebuie în mod obligatoriu, dacă soții au copii minori, să decidă și asupra domiciliului minorilor și autorității părintești (custodia minorilor).

Există cazuri (și nu puține) în care nivelul de venituri este disproporționat între părți. De cele mai multe ori soțul (deși se poate și invers) aduce în familie mai mulți bani decât soția. Această realitate face ca între părți să existe discuții și amenințări de genul: ”Copiii vor rămâne la mine, pentru că voi demonstra că tu nu ai cu ce să-i crești!” Ei bine, legal și practic, lucrurile nu stau chiar așa!

În multe cazuri, în familiile din România (și nu numai), femeia este cea care sacrifică ani importanți din viață pentru nașterea și îngrijirea copiilor mici, în timp ce bărbatul își continuă și consolidează cariera, aducând mai mulți bani acasă. În caz de divorț, simpla disproporție între veniturile soților nu crează automat un avantaj celui care câștigă mai mult.

Practic, în ochii instanței de judecată, veniturile sunt numai un aspect din multitudinea de aspecte ce se iau în calcul la încredințarea copiilor. Concret, faptul că are un salariu mai mare, face ca partea să trebuiască să stea mai mult timp plecată de acasă, la serviciu. Aceasta înseamnă că cealaltă parte este aceea care a petrecut mai mult timp în contact intim cu minorii, le cunoaște mai bine nevoile, obiceiurile, are o relație mai caldă cu aceștia. Deci, poate că părintele care a crescut minorii nemijlocit este îndreptățit să se ocupe în continuare de creșterea lor, urmând ca celălalt să contribuie mai mult cu bani.

Sub acest aspect, este suficient ca părintele cu venituri mai mici să arate că are unde locui cu copiii și că are un serviciu sau măcar este în căutarea unuia și este sprijinit de alte persoane (părinți etc.) Locuința poate fi și în chirie, pentru că nu trebuie să existe nici o discriminare între proprietar și chiriaș. Pentru a primi copiii nu se cere lux, ci condiții decente de viață, facilități normale cum ar fi o bucătărie utilată, baie, dormitor, curățenie. În aces sens se face obligatoriu o anchetă socială: lucrători de la primărie vin în vizită la adresa indicată și fac un raport.

Un salariu mediu (sau chiar mai mic) este suficient pentru a cere cu șanse de izbândă copiii, față de venituri de mii de euro ale celuilalt părinte. Parțial pentru că părintele separat de copii, acela cu venituri mari, va fi obligat de instanță să contribuie la creșterea și educarea lor cu o sumă egală cu cel puțin 1/4 din venitul său net.

Esențial nu este deci averea (casă în proprietate, venituri mari, mașini etc.) ci posibilitatea de a demonstra că părintele s-a ocupat cu dragoste și atenție de creșterea și educarea copiilor, ceea ce crează premisa că va face la fel și pe viitor. Acesta lucruri se pot proba în mai multe feluri, iar pentru aceasta biroul nostru de avocatură specializat în problemele familiei, vă poate ajuta.

Anunțuri

Un comentariu

  1. Pingback: Divorț; Ce este acela un părinte bun? | Avocat ALEX GALAN