Ați primit vreodată o adresă de poprire de la un executor judecătoresc, chiar dacă nu datorați nimic? Dacă da, atunci probabil că nu erați debitor (datornic) ci terț poprit. Mecanismul popririi funcționează cu trei părți:

• creditorul (cel căruia i se datorează, reprezentat de executorul judecătoresc),
• debitorul (datornicul – angajat, client de bancă etc.);
• terțul poprit (cel care îi datorează ceva debitorului – banca, angajatorul etc.).

Poprirea este operațiunea prin care creditorul ordonă terțului poprit să nu mai plătească nimic către debitor, ci să îi dea banii lui, în contul datoriei. Este o operațiune perfect legală și se aplică numai de executorul judecătoresc.

Întrebarea este: ce se întâmplă dacă terțul poprit nu vrea să se supună ordinului și nu plătește banii către executor. Atunci executorul are la dispoziție instituția validării popririi. Conform art. 789 Cod de porocedură civilă, acesta poate cere la instanța de judecată să dea o hotărâre prin care să îl transforme pe terțul poprit în debitor, în locul debitorului principal. Cu alte cuvinte, dacă aveți un angajat cu datorii care a primit poprire pe (o parte din) salariu și alegeți să nu respectați ordinul de a plăti către excutor (fie pentru a ajuta angajatul, pentru a nu îl pierde, fie pentru ca ați neglijat adresele etc.) ați putea deveni debitor în locul lui. Anume executorul v-ar putea cere banii direct și poate aplica popriri ale contului dvs.

Cum ne aparam ca terț poprit împotriva validarii popririi: mai întâi verificăm dacă cererea de validare a fost introdusă în termenul legal de 1 lună de la momentul când ați fost notificat de executor. Nerespectarea termenului poate fi motiv de respingere. Apoi verificăm datoria noastră către debitor (salarii etc.) dacă e scadentă, dacă mai există etc. În al treilea rând verificăm datoria debitorului către creditorul său (a fost parțial plătită, s-a prescris, este certă, lichidă, exigibilă etc.) Orice problemă din aria celor arătate mai sus poate fi o apărare.